Mănăstirea Bezdin din comuna Secusigiu

Mănăstirea Bezdin este un important loc de cult al comunității sârbești, situat în apropiere de satul Munar, județul Arad, pe malul drept al râului Mureș.

Istoric

• Înființare: Mănăstirea a fost înființată în 1539.
• Hram: Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită pe 28 august (stil nou).
• Nume: Numele „Bezdin” provine de la pârâul Bezdin, care formează mlaștini cu stufăriș în partea vestică, creând un peisaj pittoresc.

Incendiu și reconstrucție:

• Mănăstirea a fost incendiată de turci în timpul ocupației otomane a Banatului, dar călugării nu au părăsit locul. Aceștia au construit o biserică din lemn pentru a continua slujbele până la finalizarea noii biserici din cărămidă.

Construcție actuală:

• Biserica din cărămidă a fost ridicată după anul 1690, în stil bizantin, având forma unei trefle cu trei abside.
• În 1753, iconostasul bisericii a fost pictat de Ștefan Tenetchi, un pictor arădean.
• În 1775, s-au executat lucrări de lemnărie și s-a donat masa de marmură.
• În 1802, pictorul Jacov Orfelin a realizat un nou iconostas.
• În 1833, au avut loc importante lucrări de reparații.

Bine de știut

• Conacul mănăstirii din anul 1771 avea peste 52 de încăperi (parter și etaj), inclusiv capelă, antreu și trapeză. În acea perioadă, mănăstirea adăpostea 16 călugări.

Mănăstirea Bezdin este nu doar un loc de cult important pentru comunitatea sârbească, dar și un punct de atracție turistică datorită istoriei sale bogate, arhitecturii sale bizantine și peisajului natural deosebit.